- Introducere
- Despre rau.
- Straturile de apa.
- Incretiturile.
- Curentul intins.
- Piscinele.
- Bulboane sau vartejuri.
- Coturile.
- Curenti confluenti.
- Structuri.
- Mal adanc.
- Observatii de final.
Introducere
Pescuitul pe rau presupune un nivel destul de avansat de intelegere si perceptie datorita complexului de factori si conditii ce influenteaza puternic evolutia unei partide, factori ce sunt variabili pe intervale de timp, uneori foarte scurte. Pescarul de rau trebuie astfel sa fie permanent pregatit pentru schimbari de situatie, adaptabil si disponibil la conditii nu tocmai confortabile, pregatit pentru esec si constient ca esecul este, pana la urma, cea mai buna metoda de invatare. In cadrul procesului de invatare si adaptare, un rol deosebit il are intelegerea naturii, fizicii si anatomiei raului in care pescuim si de aceea ne permitem astazi sa teoretizam putin acest demeniu, sa il disecam la rece pentru a ne spori sansele.
Despre rau.
Raul, aceasta apa ce emana o atractie magica prin curgerea ei constanta, uneori calma, alteori nervoasa, ocupa un loc special in inimile pescarilor. Raul este intruchiparea naturii, a salbaticiei, a drilurilor cu pesti vigurosi, este locul in care nu stii la ce sa te astepti, locul ce te poate oricand surprinde, in cele mai ciudate sau neasteptate moduri. Ca pe orice apa, cel mai important lucru pentru succesul unei partide este localizarea iar pe rau acest lucru nu este tocmai facil insa impreuna vom incerca sa stabilim o serie de repere clare. Unul din cele mai indicate obiceiuri, odata ajuns pe malul raului, este acordarea a suficient de mult timp pentru observare si colectare de informatii, vizuale dar si auditive. Privim apa, observam curentii, malurile, repezisurile, zonele de congruenta a curentilor, eventualele structuri din apa sau de pe mal, etc. Toate acestea ne ajuta direct in stabilirea locului de pescuit sau in localizarea pestilor.
Straturile de apa.
Raul este alcatuit din mai multe straturi curgatoare, fiecare deplasandu-se cu viteze diferite: cel mai lent strat este cel in contact direct cu substratul si malul, unde fortele de frecare si rezistenta sunt, evident mai mari; urmeaza stratul sau straturile intermediare cu o viteza intermediara iar stratul de deasupra are viteza cea mai mare pentru ca e supus unor forte mai mici, avand contact direct cu aerul intampina rezistenta cea mai scazuta. Un lucru important este acela ca hrana este transporta de curentul principal iar asta este evidentiat mai jos, de toate situatiile pe care incercam sa le descriem.
Incretiturile.
Sunt zonele in care 2 curenti de viteze diferite se intalnesc, preferate de pesti, acestia asteptand hrana adusa de curentul mai puternic dar stand la marginea lui, in curentul mai slab, pentru a conserva energie. Pe raurile mai mici aceste incretituri se pot regasi sub forma repezisurilor de apa, ce se formeaza la adancimi medii-mici gratie bolovanilor sau pietrisului de pe substrat, putand fi recunoscuta dupa suprafata rapid valurita. Aici pestii au tendinta de a sta exact la maginea acestei zone, asteptand sa curga hrana purtata de curent, simtindu-se destul de feriti gratie incretirurilor sau valurilor de deasupra. Limbile sau oazele de nisip observate inspre marginile repezisurilor sunt indicatori ca apa este, cel mai probabil, prea putin adanca si curentul prea slab ca sa tina peste. Repezisurile ce tin alge si verdeata sau sedimente sunt indicatoari buni ca acolo e un curent moderat ce poate tine peste.
Curentul intins.
Usor de recunoscut gratie liniilor uniforme ce se formeaza de-a lungul cursului. Straturile de apa curg stabil, uniform, previzibil, valurile sunt absente sau discret pronuntate, semn ca substratul este fie relativ lipsit de stucturi fie la adancime. Pentru a determina si localiza pestii trebuie sa verificati ce tip de substrat aveti si sa alegeti un curent mediu sau chiar slab. Pentru masurarea ritmului puteti compara cu mersul la pas, daca malul permite, iar un curent in ritmul de mers normal e un bun indicator ca poate tine peste. Daca acest curent intins este intrerupt de valuri pronuntate, ample, e semn ca acolo este o structura si zona respectiva este frecventata de pesti ce vor cauta hrana blocata.
Piscinele.
Piscinele sunt zonele de mare adancime si curent slab, un adevarat magnet pentru pesti din mai multe motive: fundul piscinelor depoziteaza hrana, pestii sunt mai feriti de fluctuatiile termice, aici se simt in siguranta.
Bulboane sau vartejuri.
Cand curentul principal intalneste un obstacol sau o structura masiva este deviat, ocolind practic structura insa masa de apa este atrasa inapoi pentru a umple golul creat. Astfel ia nastere un curent care se intoarce si formeaza un vartej al masei de apa. Aveam asadar toate datele pentru a gasi pesti in aceste zone: structura, curent oprit sau diminuat, adancime.
Coturile.
Atunci cand cursul raului schimba directia intr-un unghi mai abrupt hrana transportata de acesta va fi aruncata inspre exterior si va deveni o mare atractie pentru pesti astfel incat latura exterioara a cotului este un pariu bun pentru pescar.
Curenti confluenti.
Pentru a face distinctia intre acestia si incretituri trebuie stabilit ca aici este vorba de intalnirea a 2 cursuri de apa diferite, practic e zona de confluenta, uneori e vorba de 2 rauri, alteori pur si simplu de scurgeri de apa datorate ploii sau de mici prarauri ce intra in ape curgatoare masive. Indiferent de caz, sunt zone frecventate de pesti.
Structuri.
Structurile sunt diverse: un copac sufundat, un bolovan mare in mijlocul curentului, o salcie aplecata peste mal, un baraj de crengi cu alge, stuff sau vegetatie inalta, piciorul unui pod etc. Toate insa atrag pestii gratie hranei si adapostului pe care il ofera.
Mal adanc.
Pescarii de rau au tendinta sa treaca cu vederea sau chiar sa se fereasca de pescuitul in mal cu apa adanca sau foarte adanca si curent relativ puternic. Aceasta zona specifica este in general intalnita pe raurile cu debit mare (la Dunare, de exemplu), atentie, nu vorbim de piscine unde apa are un ritm mult mai lent decat curentul principal, ci mai degraba de zona de incretitura de mare adancime. Sunt totusi destul de imprevizibile, in sensul ca intr-o zi pot fi extrem de productive ca apoi sa nu mai functioneze deloc, asta din cauza ca sunt puternic afectate de orice scadere al nivelului apei.
Observatii de final.
Dupa aceasta scurta incursiune in anatomia raului trebuie sa mai adaugam cateva importante detalii sau sfaturi care dau sens sau pun in valoare toate cele de mai sus:
- Un curs de apa in crestere sau descrestere rapida e un indicator destul de puternic ca partida are sanse diminuate. Sunt in special afectate raurile cu debit mare asa ca e imporant sa verificati constant cotele apelor.
- Pestii sunt mai activi dimineata si seara.
- Una din cele mai bune reguli ale pescuitului pe rau este “mai putin si mai des” iar pescuitul la feeder este probabil cel mai elocvent exemplu.
- In special la crap, structurile si prenadirea joaca un rol esential.
- Asigura-te ca nadesti corect si eficient, pe rau pastrarea patului de nada, alimentat si compact, este o mare provocare si direct responsabila de multe esecuri.
- Pe rau, mai mult decat pe balta, ochelarii polarizati sunt o necesitate pentru a inlesni observatia de calitate dar si pentru confortul ochilor.
- Pe rau, vara pestii vor cauta apa oxigentata iar iarna vor cauta apa adanca.
- La final, un sfat si o rugaminte: pastrati locul de pescuit curat si cat mai natural.
Fire intinse!
Comentarii