Boilesuri pe intelesul tuturor!

  1. Introducere.
  2. Ce sunt boilesurile?
  3. Tipuri de boiles!
    1. Boilesuri sursa
    2. Boilesuri de mare atractie.
    3. Boilesuri shelf-life si boilesuri proaspete (inghetate).
    4. Pop-up vs Scufundatoare.
    5. Tari vs Solubile
    6. Marimi.

Introducere.

Astazi boilesurile au devenit cea mai importanta si de succes nada si momeala in pescuitul modern al crapului. Istoria lor este una cel putin interesanta, plina de detalii fascinante si putin cunoscute majoritatii pescarilor.

Ce sunt boilesurile?

Numele e sugestiv si practic inseamna nada fiarta - boil. La sfarsitul anilor 60 si inceputul anilor 70, un pescar englez pe nume Fred Wilton impreuna cu amicii lui de pescuit au considerat ca pot ridica nivelul de calitate, atractivitate si succes al nadei utilizate in pescuitul crapului, prin cresterea nivelului proteic al acesteia. Astfel s-a nascut teoria HNV – high nutritional value – ce sta la baza realizarii boilesurilor, care spune ca un crap are capacitatea sa recunoasca valoare nutritiva ridicata a hranei sale si ca o va prefera uneia inferioare, atunci cand are de ales. Astfel Fred Wilton a inceput sa utilizeze astfel de nade, initial sub forma de pasta dar pentru ca era necesar sa evite albitura sau pestii nedoriti ce se adunau la pasta, pescarii au inceput sa faca tranzitia spre boilesul tare, asa cum il cunoastem astazi. Valoarea boilesului sa va fi cu adevarat fructificata odata cu inventia hair rig-ului, forfac revolutionar la vremea respectiva, inventat in 1980 de catre 2 pescari pe nume Kevin Maddocks si Len Middleton, care permite prezentarea momelii fara direct fixata in carlig.

Din acel moment boilesul a inceput sa starneasca interes din ce in ce mai mare in lumea pescarilor de crap datorita eficientei sale sporite, lumea incepea sa prinda mai multi crapi decat cu momelile si nada conventionala iar ulterior s-a constatat ca, boilesul ales corect, selecteaza exemplarele mari. Unul din primele boilesuri cu un astfel de caracter, intrat in legenda, este celebrul Tutti-Frutti de la Richworth ce exista si se poate comercializa si astazi. Lista actuala a producatorilor de boilesuri de calitate este foarte mare iar boilesurile se intrec in calitati high-tech din mixuri premium. Diversitatea este enorma si devine dificil de navigat prin sumedenia de tipuri, culori, arome, atractanti si materii prime.

Tipuri de boiles!

Boilesuri sursa

Sunt practic boilesurile utilizate cu scopul de a determina crapul sa ramana si sa se hraneasca constant pe zona nadita. Utilizarea lor presupune o strategie de partida lunga, de minim 72 ore dar potentialul adevarat al acestor boilesuri se va declansa intr-o partida de 5 pana la 8 zile. Principala calitate este tocmai valoarea nutritiva crescuta, echilibrata, sanatoasa, care ii face bine pestelui si il determina sa o consume repetat. Un astfel de mix va contine: sursa de proteina, fibre, minerale, vitamine, carbohidrati, aminoacizi si chiar enzime. Neavand un continut mare de aroma si atractant, nici culori foarte vii sau stridente, aceste boilesuri nu vor avea un efect instant dar pe termen lung au un succes consistent, produc trasaturi constante si capturi de gabarit mai mare.

Boilesuri de mare atractie.

Prin comparatie, a 2-a categorie este cea a boilesurilor puternic aromate si aditivate, cu continut mare de atractanti si pot avea culori foarte vii sau stridente, fiind indicate pentru partide scurte, cand pescarul isi doreste capturi rapide. O alta aplicatie foarte buna a lor este in timpul sezonului rece, cand crapii sunt apatici, sau primavara cand incep sa se dezmorteasca si sa patruleze iar un astfel de boiles poate avea mare succes la interceptie. Desi zona de nutritie pare ca nu conteaza la aceasta categorie, majoritatea producatorilor de top insista ca mixul de baza utilizat trebuie sa aiba totusi HNV pentru a avea succesul scontat, mai ales in cazul crapilor de talie mare.

Boilesuri shelf-life si boilesuri proaspete (inghetate).

O alta categorisire a boilesurilor, tot in 2 ar fi: boilesuri shelf-life si boilesuri proaspete (inghetate). Marele avantaj ale boilesurilor proaspete e ca ofera acces pestelui la toate ingredientele sale active, devenind astfel foarte eficient. Mare dezavantaj este ca trebuiesc congelate si acest simplu dar complicat fapt face ca al 2-lea tip de boiles din aceasta categorisire sa fie cel mai popular, utilizat si comercializat, respectiv boilesurile ce contin o cantitate de conservant pentru a nu se strica. Deseori pescarii le rehidrateaza sau le dipuiesc (le marineaza) cu aroma originala pentru a compensa pierderile de prospetime si accesabilitate a ingredientelor.

Pop-up vs Scufundatoare.

In functie de flotabilitate boilesurile pot fi flotante (pop-up) sau scufundatoare, ce stau pe substrat. Pop-up-urile sunt utilizate, de regula, in monturi de tip snow-man sau critic echilibrate, unde ridica discret momeala pentru o atractie suplimentara, pop-up-ul fiind plasat deasupra unui boiles scufundator. Desigur, ele pot fi utilizate si simple, atunci cand situatia o cere.

Tari vs Solubile

Boilesurile tari sunt fierte, in general in baie de aburi dar si efectiv scufundate in apa clocotita pentru un interval strict determinat de timp, absorb apa intr-un ritm foarte lent ceea ce le permite sa ramana pe substrat mult timp, pastrandu-si proprietatile. Boilesurile tari sunt de regula asociate cu boilesurile sursa, aplicabilitatea si eficienta lor este specifica partidelor de lunga durata. Boilesurile solubile sunt construite pentru a fi relativ rapid destructurate de actiunea apei, eliberand rapid amomele si atractantii, in general fiind vorba de pasta rulata si uscata. Sunt deosebit de eficiente in partide scurte, au o incarcatura de aroma si atractanti mai mare.

Marimi.

Cele mai comune marimi de boiles varianza intre 16 si 24 de mm dar exista si boilesuri de 6mm sau de 28 mm, un aspect deosebit de important fiind asocierea corecta cu marimea carligului si tipul de forfac. In general, optim pentru un boiles de 16mm este un carlig de 8, pentru un boiles de 18 sau 22 mm un carlig de 6. Dimensiunea boilesului nu trebuie insa asociata neaparat cu dimensiunea pestelui vizat, nu de putine ori cel mai mare peste a fost prins la un boiles mic, aici insa flerul pescarului, cunoasterea baltii si a comportamentului crapilor intra in joc. Plaja de tactici si strategii in abordarea unei partide de crap este foarte diversa,  tinand cont de marimea si tipurile boilesurilor utilizate pentru nada si carlig.

Avand la dispozitie aceste informatii si o gama absolut incredibila de boilesuri din care sa alegeti si sa experimentati, nu ne ramane decat sa va uram Fir Intins!

Comentarii